Un pariu: jurnalismul cu atitudine

Sunt gata să fac un pariu. Nu peste mult timp, ştirile nu vor mai avea sens în ziare (vorbim aici de ziare pe hârtie, să fie clar). Şi asta pentru că Internetul le face deja să pară îngrozitor de vechi.

Să cumpăr ziarul de a doua zi ca să citesc ştiri va fi o miză din ce în ce mai mică. Voi face asta acum, de pe Internet, nu voi aştepta până mâine.

Ce m-ar face totuşi să cumpăr ziarul de a doua zi? Pentru mine, ar fi convingătoare poziţia ziarului respectiv faţă de cele întâmplate: “e bine că s-a întâmplat asta?”; “e rău?”; “de ce e bine sau de ce e rău?”. Aş vrea să-mi spună asta nişte jurnalişti foarte documentaţi şi cu argumente. Aş vrea să-mi confirme sau să-mi infirme nişte păreri. Pe scurt, aş vrea mai mult curaj din partea jurnaliştilor în asumarea unor opinii argumentate.

Mi-ar plăcea să văd abordări ale subiectelor care să meargă chiar la limita interferenţei faptelor cu opiniile. Ştiu că mulţi mă vor taxa pentru că am spus asta, dar aş vrea să văd atitudine în unghiurile de abordare. Evident, condiţiile sunt: documentare solidă şi argumente.

Cred că succesul şi, implicit, prestigiul unui ziar trebuie să vină din atitudine. Şi sunt câteva căi prin care să te diferenţiezi în piaţă. Una dintre ele o reprezintă campaniile de presă. Le văd destul de rar şi destul de anemice în presa de astăzi. Şi sincer nu pot înţelege de ce. Pentru că, prin campaniile de presă, le poţi arăta cel mai uşor cititorilor tăi că iţi pasă de problemele lor. Cred că un ziar care contează este acela care luptă întotdeauna pentru nişte cauze, susţine sau dezaprobă ceva.

Văd ziarul viitorului cu foarte puţine ştiri (doar exclusivităţile), dar cu interviuri, anchete, reportaje, articole utilitare şi analize/ comentarii. Toate astea înseamnă atitudine, exclusivitate şi, implicit, diferenţiere pe piaţă.