SEOjurnalism, sau cum să scrii şi pentru motoarele de căutare

Aş vrea să lămurim de la început un lucru: un jurnalist trebuie să scrie în primul rând pentru public, nu pentru motoarele de căutare. Dacă nu avem conţinut de calitate, degeaba păcălim Google, Bing, Yahoo… să livreze rezultatul nostru printre primele, fiindcă în mod sigur nu vom reuşi să-i păcălim şi pe utilizatori. Efectul va fi doar că nişte oameni ajung repede la articolul nostru, dar la fel de repede pleacă (deci un bouncerate consistent). Vom pierde credibilitate, vom enerva (fiindcă oamenii nu vor găsi ce căutau de fapt), nu vom reuşi să fidelizăm. Ok, deci vom formula prima regulă de SEO: (1) Creează conţinut de calitate!

Un alt lucru care este uitat uneori este că metaforele nu sunt indicate pentru web. Oamenii caută pe net lucruri punctuale. Dacă punem un titlu metaforic şi ne exprimăm foarte plastic în text nu avem şanse prea mari ca oamenii să ajungă la articolul nostru prin motoarele de căutare. Să presupunem că scriem despre un actor celebru care şi-a bătut nevasta. E mult mai simplu să spunem că „X (neapărat numele lui) şi-a bătut soţia” decât dacă am spune că „X a comis-o”… Un exerciţiu bun pentru a reuşi să fim vizibili este să ne imaginăm cum ar căuta un utilizator obişnuit informaţii despre ceea ce am scris noi, adică să intuim cuvintele cheie pe care le-ar folosi. Deci a doua regulă: (2) Scrie textele într-o manieră informativă (fără artificii literare), intuieşte ce cuvinte cheie ar folosi utilizatorii dacă ar vrea să afle informaţii despre tema abordată de tine! Foarte important este şi să nu păcălim, adică să nu folosim nişte cuvinte cheie care nu au legătură cu tema noastră doar pentru că ştim (din statistici) că ele sunt foarte folosite. Nu folosim cuvinte cheie care nu au legătură cu unghiul de abordare al articolului nostru.

Linkurile. E o fobie generală printre editorii web să dea linkuri către alte site-uri. Argumentul suprem este: „de ce să trimit eu cititorii către alt site?”. Din cel puţin două motive: a) punând linkuri către alte site-uri importante vom câştiga relevanţă şi b) vom dovedi respect faţă de utilizatorii care vor să afle mai multe despre temă. Asta în legătură cu linkurile pe care le dăm noi, dar mult mai importante sunt linkurile pe care le primim din partea altor site-uri. Dacă respectăm regula nr. 1, prezentată mai sus, avem mari şanse ca alte site-uri să trimită linkuri către noi, reuşind astfel să consolidăm ceea ce specialiştii SEO numesc „linkbuilding„. Aşadar, formulăm a treia regulă: (3) Oferă linkuri către surse relevante/importante şi încearcă să primeşti linkuri din partea unor astfel de surse! Contează foarte mult calitatea site-urilor către care trimitem linkuri şi a celor din partea cărora primim linkuri, nu neapărat numărul lor.

Sincronizarea: titlu-conţinut-url . După numele de domeniu al unui site, cele trei elemente sunt primele ca importanţă SEO. De aceea, este bine să privim global un articol pentru web şi să fim atenţi să nu existe neconcordanţe între aceste elemente. Asta nu înseamnă că ele trebuie să fie identice (nici n-ar fi recomandat), iar unii specialişti SEO recomandă să variem formele de plural şi singular în titlu, conţinut şi url. Asta pentru că nu putem intui exact pe care dintre forme o vor folosi utilizatorii în căutare. Un alt aspect important este că url-ul nu trebuie să fie foarte lung. Cu cât conţine mai multe cheie cu atât importanţa lor scade. Pe scurt, am putea formula a patra regulă astfel: (4) Nu pune titluri şi url-uri mincinoase, care să nu aibă nicio legătură cu textele! Unele site-uri nu permit editarea url-ului, ştiu.

Evităm spam-ul. Există o „prejudecată” că SEO=multe cuvinte cheie. S-a tot vorbit despre densitatea cuvintelor cheie şi despre frecvenţa lor. Unii s-au grăbit să aglomereze în articolele lor cuvinte cheie fără să ţină însă cont că asta va fi catalogat drept spam. Apoi, mai e o chestiune de bun simţ: devine enervant un text în care citeşti de foarte multe ori acelaşi cuvânt. În consecinţă, a cincea regulă ar fi: (5) Nu folosi în exces cuvinte cheie! Asta va fi catalogat drept spam şi îţi vei enerva cititorii care vor crede că nu ai imaginaţie, folosind aceleaşi cuvinte de foarte multe ori.

Câteva elemente structurale:

Heading-urile

Nu sunt greu de folosit. Majoritatea modulelor de administrare permit editarea HTML a textului, sau, dacă nu permit, au opţiunea de formatare Heading, la fel ca într-un editor de text obişnuit.

Dacă avem un articol de dimensiuni mai mari, care poate fi împărţit cu intertitluri, ar fi bine să folosim heading-urile. Nu trebuie să ştim decât nişte noţiuni elementare de HTML. Pe scurt, intertitlurile sau subtitlurile trebuie să le marcăm cu tagurile:

<h2></h2> şi <h3></h3>

Tag-ul <h1> </h1> se foloseşte doar pentru titlu. El este, în majoritatea cazurilor, setat deja de către developer.

Structura HTML ar arăta cam aşa:

<h1>Titlu</h1>

<p><strong>lead</strong></p>

<h2>Intertitlu 1</h2>

<p>dezvoltarea subiectului</p>

<h2>Intertitlu 2</h2>

<p>…</p>

Bold

La fel cum pe print cuvintele îngroşate ne atrag mai uşor atenţia, aşa şi motoarele de căutare le acordă acordă o importanţă mai mare. Nu trebuie însă să exagerăm. Motoarele de căutare vor cataloga drept spam iar aspectul general al textului ar fi unul haotic. Un truc ar fi să folosim text cu bold pentru lead, însă cea mai indicată soluţie este să marcăm doar ceea ce merită marcat.

“Alt” pe imagini

Motoarele de cutare nu pot descifra conţinutul imaginilor. Deci nu pot căuta în imagine, dar ţin cont de câteva elemente, dintre care cele mai importante sunt atributele “alt” şi numele fişierului. În consecinţă, ele trebuie să conţină cuvinte cheie. Putem pune in “alt” explicaţia foto (caption).

În HTML arată cam aşa:

<img src=” cale/imagine.jpg” alt=”bord BMW foto BMW” width=”210″ height=”170″ />

Titluri pe linkuri

Deşi din perspectiva SEO folosirea tag-ului „title” este considerată fără valoare, totuşi ea poate aduce un plus consistent în ceea ce se numeşte „user experience”. Sunt linkuri a căror formă nu ne spune nimic despre locul înspre care trimit. Cel mai comun exemplu este cel al short url-urilor. Putem defini un title pentru aceste linkuri care să ne indice (la hover) detalii despre destinaţia linkului. De exemplu, avem următorul text: “Pentru mai multe informaţii despre iPhone, click aici”. “Aici” nu spune nimic despre locul unde vrea să trimită link-ul nostru, aşa că trebuie să adăugăm atributul title.

În HTML arată cam aşa:

“Pentru mai multe informaţii despre iPhone, click <a title=”Specificatii iPhone” href=”sursa”> aici</a>

PS:

Articolul de faţă l-am revizuit la data de 30 ianuarie 2010.

Nu am abordat în acest articol optimizarea pentru motoarele de căutare pe care trebuie să o facă web developer-ul şi programatorul (aceasta se referă la structura site-ului şi se realizează în faza pe execuţie a site-ului). Am considerat de la sine că aceasta a fost făcută cum trebuie (şi ar fi bine să se întâmple asta). M-am referit strict la optimizarea SEO la nivelul conţinutului site-ului, pe care trebuie să o facă redactorul web.