Dacă un şef vrea să-ţi facă zile fripte pentru că ai ratat o ştire, fii sigur că-i e foarte la îndemână. E un procedeu destul de simplu. Să zicem că lucrezi la un ziar. Dimineaţa, şeful se uită pe ziarele concurente şi caută ştiri pe care ziarul vostru nu le are. Fii liniştit, va găsi […]
Frica este unul dintre sentimentele care ne fac să reacţionăm imediat. Tocmai de aceea, ştirile despre ceva care atentează la siguranţa noastră au un impact garantat. Ştirile care anunţă catastrofe, cele care transmit ameninţări teroriste, ştirile care anunţă epidemii, ele sunt doar câteva dintre cele care stârnesc instantaneu interesul. Vrem să le citim, sunt importante. […]
Pe toţi ne enervează comunicatele care nu spun nimic. Din zecile de comunicate care ajung în redacţie, aproximativ 99% merg la coşul de gunoi. De ce? Pentru că nu anunţă nimic, în esenţă, pentru că majoritatea sunt doar laude, pentru că nu sunt targetate, pentru că sunt scrise prost… Nu, nu e o aroganţă, e […]
Evaluarea informaţiilor de presă este, de cele mai multe ori, un proces subiectiv. Ceea ce unii consideră drept ştire bună poate pentru alţii reprezintă o ştire de mâna a doua. Dar în instituţiile media cu pretenţii de performanţă asemenea discrepanţe nu au voie să apară. Subiectivitatea există, însă ea nu se manifestă grosolan, sau măcar […]
Pe lângă criteriile clasice de evaluare a valorii de informare, o serie de factori influenţează tratarea informaţiilor de către media (B.Itule, D. Anderson, 1991, pp. 45-46; J. Charron, J. Limieux, 1991, p. 9). Toţi aceştia funcţionează corelativ, similar criteriilor de evaluare şi în strânsă legătură cu acestea. Dintre factori, îi amintim pe următorii: 1. Politica […]
Ca să putem să vorbim despre un sistem de gatekeeping, trebuie să-i identificăm mai întâi pe cei care fac parte din el. Cine sunt, deci, gatekeeper-ii? Corect ar fi să răspundem că sunt toţi cei care intră în contact cu informaţia, o evaluează şi decid în privinţa ei. Privind lucrurile astfel, constatăm că nu doar […]
Calculatorul i-a făcut pe unii să declare moarte jurnalismului. „Să ne imaginăm o lume, uşor de conceput astăzi, în care guvernul, oamenii de afaceri, cei care fac lobby, candidaţii politici, biserica şi organizaţiile neguvernamentale distribuie informaţii direct cetăţenilor, pe calculatoarele personale. Pentru moment, jurnalismul a dispărut.” (M. Coman, 2004, p. 247). Nu trebuie să ne […]
Aici este locul şi momentul în care se planifică soarta produsului (ziar, emisiune). În şedinţa de redacţie, ţinută la începutul zilei, se decide (mai corect spus, se schiţează) cum va arăta ziarul de a doua zi sau jurnalul de ştiri. Aici se evaluează, în consens sau nu, majoritatea ştirilor care merită să fie abordate. Mai […]
Internalizarea criteriilor şi a factorilor de evaluare Oamenii de presă numesc „fler” acea calitate a jurnaliştilor de a simţi ştirea. Mai precis, termenul se referă la abilitatea pe care o are un jurnalist de a distinge între faptele notabile, care au potenţialul de a deveni ştiri, şi faptele banale, care nu merită să fie băgate […]
Ceea ce este interesant pentru public nu este întotdeauna şi în interesul lui (D. Randall, 1998, p. 38). Aici trebuie făcută o distincţie, care poate să fie asociată cu aceea care se face între important (ceea ce-l afectează pe public) şi interesant (ceea ce-l captează pe public). În cazul ideal, ştirile trebuie să conţină câte […]
