Ce înseamnă gatekeeping
Cea mai importantă muncă a jurnalistului este aceea de a lua decizii. Majoritatea deciziilor sale se referă la abordarea sau neabordarea unui subiect şi la publicarea sau nepublicarea lui de către redacţie. Cu alte cuvinte, jurnaliştii evaluează permanent care sunt ştirile bune şi care sunt ştirile proaste.
Ne vom referi la evaluarea ştirilor ca o rezultantă a evaluării: informaţiilor; subiectelor potenţiale; evenimentelor; ştirilor realizate. Vom folosi, deci, sintagma de evaluare a ştirilor atât pentru ştirile potenţiale cât şi pentru ştirile gata făcute. Nu vom folosi termeni diferiţi fiindcă importanţa celor două categorii de ştiri este aceeaşi pentru jurnalişti. Atunci când se face evaluarea oricărei informaţii se face prin prisma potenţialului acesteia de a face obiectul unei ştiri.
Această evaluare pe care o fac jurnaliştii poartă denumirea de gatekeeping în lucrările de specialitate. Cei care duc la îndeplinire acest proces au fost numiţi gatekeepers (păzitori de porţi).
Ar fi imposibil ca o publicaţie să poată cuprinde vreodată măcar unu la sută din totalul ştirilor care se produc în lume. Tocmai de aceea, jurnaliştii selectează şi ierarhizează, pe baza unor criterii mai mult sau mai puţin obiective, ceea ce merită să apară şi ce nu în publicaţiile pentru care lucrează.
Ştirile sunt evaluate, în primul rând, din respect pentru timpul cititorului, care pe lângă cititul ziarului mai are o grămadă de alte treburi de făcut, cum ar fi să meargă la serviciu, să iasă în parc, să joace un fotbal cu prietenii etc. Este evident că, dacă ziarul ar avea 1000 de pagini, nu ar mai fi o plăcere să fie citit pentru mulţi dintre noi.
Dacă nu e suficient de experimentat, jurnalistul poate să rateze subiecte importante şi să acorde importanţă unor lucruri care pot fi interesante doar pentru el. De multe ori, ceea ce unui reporter i se pare o banalitate pentru şeful său poate să fie o ştire de primă pagină.
Decizia de abordare/neabordare sau de publicare/nepublicare a unui subiect este relativă în multe cazuri. Experienţa jurnaliştilor şi studiile de specialitate pot să facă însă această decizie mai puţin relativă. Teoreticienii mass-media şi jurnaliştii au identificat o serie de factori şi criterii pe baza cărora putem să apreciem profesionist şi să facem diferenţa între o ştire bună şi o ştire proastă.
