Cum triem comunicatele de presă / Pentru PR-işti: Ce aşteptăm de la voi

Pe toţi ne enervează comunicatele care nu spun nimic. Din zecile de comunicate care ajung în redacţie, aproximativ 99% merg la coşul de gunoi. De ce? Pentru că nu anunţă nimic, în esenţă, pentru că majoritatea sunt doar laude, pentru că nu sunt targetate, pentru că sunt scrise prost… Nu, nu e o aroganţă, e cruda realitate :)

PENTRU JURNALIŞTI: Cum triem comunicatele?

Singurul motiv pentru care jurnaliştii ar putea iubi comunicatele de presă este acela că ele oferă (sau ar trebui să ofere) informaţii. Deci ar putea fi sursa pentru o ştire. De cele mai multe ori, n-avem timp să le citim în întregime, aşa că le scanăm. La ce ne uităm mai repede:

1. Ce anunţă comunicatul? Scanăm titlul şi lead-ul. Scanăm intertitlurile, citatele. Dacă are valoare de ştire, mergem mai departe. Dacă nu, alegem coşul de gunoi;

2. De la cine vine comunicatul? Sursa este credibilă? Dacă vine de la organizaţii (companii, instituţii…) cu care avem o relaţie de mai lungă durată şi care, de-a lungul timpului, s-au dovedit surse bune, îi acordăm o atenţie mai mare;

3. Cifre? Poze? Pe scurt, ataşamente. De multe ori, ele pot fi mai importante decât comunicatul în sine;

PENTRU PR-şti: Cum vrem noi să scrieţi un comunicat de presă (în ordinea importanţei)

1. Gândiţi-vă dacă informaţia pe care ne-o trimiteţi poate fi o ştire (vezi aici criteriile care ne ajută să alegem ştirile bune). Dacă nu poate fi o ştire, nu vă apucaţi să scrieţi comunicatul. Prima întrebare la care trebuie să vă răspundeţi pentru a afla dacă informaţia chiar e o ştire este: “Îi pasă cuiva de asta?”. Dacă răspunsul este “Da, multor oameni”, e ok;

2. Construiţi-vă o bază de date cu publicaţiile şi jurnaliştii care ar putea fi interesaţi de mesajele voastre, grupaţi-i pe zone de interes. Nu trimiteţi comunicatul tuturor;

3. Puneţi un titlu atractiv comunicatului vostru. Ar fi bine să conţină mesajul esenţial, să fie informativ (nu senzaţional). Renunţaţi la titlul standard “Comunicat de presă”;

4. Daţi-ne informaţii. Asta căutăm, nu epitete. Puneţi-vă în locul nostru, al jurnaliştilor, şi scrieţi comunicatul ca şi cum noi am scrie ştirea. Probabil unii dintre voi aţi fost jurnalişti la un moment dat. În cazul ăsta, ar trebui să vă fie uşor s-o faceţi;

5. Încercaţi să vă lăudaţi mai puţin, dacă se poate deloc (câştigaţi timp de ieşit la bere). Noi oricum vom tăia la montaj :);

6. Atunci când organizaţia pe care o reprezentaţi este implicată într-un scandal, într-o controversă, daţi-ne voi o poziţie oficială (musai pertinentă), nu lăsaţi loc speculaţiilor;

7. Daţi comunicatul tututor din grupul vizat în acelaşi timp (nu-l daţi înainte la prieteni şi apoi la fraieri). Ca să evitaţi situaţia asta neplacută, ar fi ok dacă l-aţi pune prima oară pe site-ul organizaţiei pe care o reprezentaţi;

Avantajele informaţiilor venite prin comunicate de presă:

– avantajul principal îl reprezintă comoditatea;

– reprezintă o poziţie oficială;

– costuri reduse pentru colectarea informaţiei;

Dezavantajele informaţiilor venite prin comunicate de presă:

– principalul dezavantaj este că informaţia nu e exclusivă, o au toţi din piaţă;

– este o informaţie care ne este dată de cineva care are drept scop imaginea bună a organizaţiei pe care o reprezintă, deci trebuie să fim un pic circumspecţi;